Posted by 
Conform Centrelor de Control și Prevenție a Bolilor, răspândirea bolii coronavirusului 2019 (COVID-19) poate fi stresant pentru oameni și comunități. Frica și anxietatea față de o boală pot fi copleșitoare și pot provoca emoții puternice atât în rândul adulților cât și al copiilor.
Fiecare dintre noi reacționează diferit la situațiile stresante. Impactul emoțional al unei situații de urgență asupra unei persoane poate depinde de caracteristicile și experiențele anterioare ale acesteia, de circumstanțele sociale și economice ale persoanei, de comunitatea din care face parte precum și de disponibilitatea resurselor locale. Oamenii pot deveni mai îndurerați dacă văd imagini și rapoarte în mod repetat în mass-media despre pandemie.
Printre persoanele care ar putea răspunde mai puternic la stresul cauzat de criza răspândirii coronavirusului sunt: persoanele care au condiții preexistene de sănătate mintală, persoanele care au probleme cu consumul de substanțe, copiii și cadrele medicale.
Reacții normale care pot apărea în răspândirea unei boli infecțioase:
Frica și îngrijorarea că ceva rău ar putea să se întâmple ție sau unei persoane dragi;
Modificări ale somnului sau ale modului de alimentație;
Înrăutățirea problemelor de boală cronică;
Utilizarea mai crescută de alcool, tutun sau alte substanțe.
Ceea ce poți face pentru a face față situației stresante:
Evită expunerea excesivă la informațiile din mass-media legate de COVID-19 și fă pauze din a viziona, citi sau asculta știrile;
Ai grijă de corpul tău – încearcă să faci exerciții fizice zilnic;
Este important să ai o alimentație cât mai sănătoasă: bogată în fructe și legume;
Evită consumul de alcool și alte substanțe nocive pentru organism;
Dormi cât mai mult;
Încearcă să faci diferite activități plăcute care îți oferă o stare de liniște și relaxare;
Socializează cu membrii familiei sau cu prietenii despre preocupările pe care le ai și ceea ce simți.
Copiii reacționează la ceea ce văd de la adulții din jurul lor. Atunci când părinții gestionază situația COVID-19 cu calm și încredere, pot oferi copiilor cel mai bun sprijin de care aceștia au nevoie.
Copii reacționează diferit atunci când sunt expuși situațiilor stresante și este important ca părinții să poată identifica anumite stări neobișnuite care pot apărea în comportamentul lor, precum:
Plâns excesiv;
Revenirea la anumite comportamente din trecut (urinarea involuntară sau urinarea în pat);
Îngrijorare excesivă și tristețe;
Obiceiuri alimentare nesănătoase;
Tulburări de somn;
Iritabilitate;
Performanță școlară scăzută sau evitarea mersului la școală;
Dificultăți de atenție și concentrare;
Evitarea activităților care îi făceau plăcere în trecut;
Dureri de cap inexplicabile sau dureri corporale;
Utilizarea de alcool, tutun sau alte substanțe.
Lucruri pe care părinții le pot face pentru a-și sprijini copiii să facă față stresului:
Vorbiți cu copilul despre COVID-19, despre măsurile de igienă și de protejare împotriva infecției cu coronavirus;
Răspunde la întrebările pe care copilul ți le adresează și explică-i ceea ce dorește să afle pe înțelesul lui;
Asigură copilul că se află în siguranță;
Comunică-i faptul că este normal să se simtă trist;
Spune-i cum reușești să faci față stresului ca să învețe și copilul să facă față situațiilor stresante;
Limitează cât mai mult posibil expunerea copilului la informațiile mass-media, deoarece poate interpreta greșit ceea ce aude;
Ajută copilul să-și mențină pe cât posibil programul zilnic de activități după întoarcerea de la școală;
Fii un model pentru propriul copil: mănâncă sănătos, odihnește-te, fă exerciții fizice;
Persoanele care au fost ținute în carantină din cauza infectării sau suspectării de a fi infectate cu COVID-19, pot experimenta următoarele emoții:
Emoții mixte, inclusiv ușurare după eliberarea din carantină;
Teamă și îngrijorare legată de propria stare de sănătate și a persoanelor dragi care ar fi putut fi expuse infectării cu COVID-19;
Stresul cauzat de auto-monitorizare frecventă sau monitorizarea de către alte persoane pentru simptomele virusului COVID-19;
Tristețe, mânie sau frustrare, deoarece prietenii sau persoanele dragi au temeri nefondate de a lua boala de la contactul cu tine, chiar dacă nu mai poți fi contagios;
Sentimete de vinovăție pentru că nu ai putut munci sau nu ai putut să-ți îndeplinești sarcinile parentale pe perioada carantinei.
Dacă COVID-19 îți crește anxietatea, creează-ți un plan, nu intră în panică. Practică o bună igienă, spală-te pe mâini ori de câte ori intri în contact cu obiecte care ar putea fi infectate. Evită să îți atingi fața cu mâinile, în special ochii, nasul și gura. Folosește o batistă atunci când strănuți sau tușești. Autoizolează-te dacă simți că este ceva în neregulă cu tine!
Psiholog clinician – psihoterapeut
Eliza – Geanina Cogian