{"id":238,"date":"2017-05-01T09:50:25","date_gmt":"2017-05-01T09:50:25","guid":{"rendered":"http:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/?p=238"},"modified":"2017-05-01T09:52:08","modified_gmt":"2017-05-01T09:52:08","slug":"cum-imi-ajut-creierul-in-depresie-si-adictii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/2017\/05\/01\/cum-imi-ajut-creierul-in-depresie-si-adictii\/","title":{"rendered":"Cum \u00eemi ajut creierul \u00een depresie \u0219i adic\u0163ii"},"content":{"rendered":"

Ce este dopamina?<\/span><\/p>\n

Dopamina este unul din principalii neurotransmi\u021b\u0103tori de la nivelul sistemului nervos care ajut\u0103 la controlarea recompenselor \u0219i a pl\u0103cerii creierului. De asemenea, ajut\u0103 la reglarea r\u0103spunsurilor de mi\u0219care \u0219i emo\u021bionale \u0219i ne permite nu doar s\u0103 observ\u0103m recompensele, ci s\u0103 lu\u0103m atitudine \u0219i s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre ele.<\/span><\/p>\n

\"\"Cu alte cuvinte, dopamina este responsabil\u0103 direct de motiva\u021bie \u0219i concentrare. Important este faptul c\u0103, nivelul de dopamin\u0103 din creier poate fi crescut pentru a-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi motiva\u021bia, concentrarea \u0219i felul cum te sim\u021bi, urm\u00e2nd c\u00e2\u021biva pa\u0219i importan\u021bi.<\/span><\/p>\n

Cum \u00ee\u021bi dai seama dac\u0103 ai un nivel de dopamin\u0103 sc\u0103zut?<\/span><\/p>\n

Unul dintre semnele principale ale nivelului sc\u0103zut de dopamin\u0103 sunt depresia, plictiseala cronic\u0103, lipsa satisfac\u021biei, apatia, oboseala cronic\u0103 \u0219i energie fizic\u0103 sc\u0103zut\u0103, lipsa dorin\u021bei de a face ceva.<\/span><\/p>\n

La persoanele depresive corpul, m\u00e2inile \u0219i picioarele pot deveni reci. Nivelul sc\u0103zut de dopamin\u0103 scade experimentarea pl\u0103cerii, iar starea de spirit poate oscila rapid de la pozitiv la negativ. Persoanele cu un nivel sc\u0103zut de dopamin\u0103 deseori devin dependente de cafein\u0103. Deficitul dopaminergic poate produce sl\u0103biciune general\u0103 \u00een organism.<\/span><\/p>\n

Deficitul de magneziu, fier sau zinc poate produce deficit de dopamina. \u00cen combina\u021bie cu dormitul excesiv, intervine lipsa de motiva\u021bie pentru a ini\u021bia cele mai multe activit\u0103\u021bi, tendin\u021ba de am\u00e2nare \u0219i sentimentul c\u0103 nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 vie\u021bii.<\/span><\/p>\n

Nivelul dopaminergic sc\u0103zut are tendin\u021ba de a produce pofta de zaharuri, sucuri, alcool \u0219i gr\u0103simi nesaturate, iar deseori rezultatul este o cre\u0219tere rapid\u0103 \u00een greutate combinat cu lipsa de activitate \u0219i oboseal\u0103.<\/span><\/p>\n

Chiar \u0219i nivelul pu\u021bin sc\u0103zut de dopamin\u0103 poate interfera cu abilitatea unei persoane de a se concentra, de a avea un deficit de aten\u021bie, probleme de a-\u0219i aminti anumite lucruri sau s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 abstract.<\/span><\/p>\n

\u00a0A fost demonstrat prin diverse studii \u0219i cercet\u0103ri faptul c\u0103, deficitul de dopamin\u0103 este implicat \u00een depresie, adic\u021bii, Parkinson \u0219i ADHD.<\/span><\/p>\n

Cum \u00ee\u021bi po\u021bi cre\u0219te nivelul de dopamin\u0103?<\/span><\/p>\n

\u00cencearc\u0103 s\u0103 nu devii dependent!<\/em> Mul\u021bi oameni ajung s\u0103 fie dependen\u021bi de droguri, alcool, cump\u0103r\u0103turi, jocuri de noroc, pentru c\u0103 aceste lucruri le ofer\u0103 o recompens\u0103 de moment. Dependen\u021bele, de orice fel, au un efect contrar pe termen lung asupra nivelului de dopamin\u0103.<\/span><\/p>\n

Creeaz\u0103-\u021bi propria list\u0103 de obiective zilnice pe care s\u0103 le urmezi!<\/em> Nivelul de dopamin\u0103 cre\u0219te atunci c\u00e2nd suntem mai organiza\u021bi \u0219i \u201ebif\u0103m\u201d obiectivele pe care le-am atins la sf\u00e2r\u0219itul unei zile. Chiar dac\u0103 ai o memorie bun\u0103 \u0219i \u0219tii exact ceea ce ai de f\u0103cut \u00een ziua urm\u0103toare, pentru creier e mult mai satisf\u0103c\u0103tor momentul \u00een care a\u0219ezi pe h\u00e2rtie fiecare obiectiv \u00een parte \u0219i \u00eel bifezi. Mult mai eficient ar fi s\u0103 \u00ee\u021bi faci o list\u0103 de obiective pe termen lung, pe o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau o lun\u0103 de zile de exemplu.<\/span><\/p>\n

Creeaz\u0103 ceva!<\/em> C\u00e2nd suntem \u00eentr-un moment de crea\u021bie, devenim mult mai focusa\u021bi pe ceea ce avem de f\u0103cut. Astfel, nivelul de dopamin\u0103 este \u00een cre\u0219tere. Alege-\u021bi un hobby sau o activitate precum pictura, desenul, origami sau orice altceva care \u00ee\u021bi poate stimula creativitatea \u0219i imagina\u021bia.<\/span><\/p>\n

Practic\u0103 un sport!<\/em> Exerci\u021biile fizice, chiar \u0219i cele mai u\u0219oare precum urcatul unor sc\u0103ri de exemplu, ne ajut\u0103 s\u0103 ne eliber\u0103m de stresul cotidian, s\u0103 fim mai s\u0103n\u0103to\u0219i din punct de vedere fizic \u0219i totodat\u0103, cre\u0219te \u0219i nivelul de dopamin\u0103 din creier.<\/span><\/p>\n

Cre\u0219te-\u021bi nivelul de tirozin\u0103!<\/em> Tirozina este un aminoacid folosit de organism care ajut\u0103 la producerea neurotransmi\u021b\u0103torilor, printre care \u0219i a nivelului de dopamin\u0103. Sunt multe alimente care ajut\u0103 la cre\u0219terea tirozinei, printre care migdalele, avocado, bananele, pepenele ro\u0219u, carnea de vit\u0103 \u0219i de pui, ou\u0103le, laptele, iaurtul, ciocolata, cafeaua, ceaiul verde.<\/span><\/p>\n

Ascult\u0103 muzic\u0103!<\/em> Atunci c\u00e2nd ascult\u0103m muzic\u0103 devenim mai ferici\u021bi, mai ales c\u00e2nd ascult\u0103m o melodie care ne place. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 nivelul de dopamin\u0103 cre\u0219te. Ce-ar fi dac\u0103 atunci c\u00e2nd e\u0219ti trist, ai \u00eencepe s\u0103 ascul\u021bi pu\u021bin\u0103 muzic\u0103 ca s\u0103 te sim\u021bi mai bine?<\/span><\/p>\n

Mediteaz\u0103!<\/em> \u00centorc\u00e2ndu-m\u0103 la dependen\u021bele de care am vorbit mai sus, o alt\u0103 dependen\u021b\u0103 toxic\u0103 este faptul c\u0103 ne g\u00e2ndim prea mult la un anumit moment nefericit din via\u021ba noastr\u0103 care ne \u021bine prin\u0219i \u00een mod constant \u00een g\u00e2ndurile noastre negative. Medita\u021bia sau auto-reflec\u021bia sunt esen\u021biale pentru a avea o minte s\u0103n\u0103toas\u0103, pentru a g\u00e2ndi pozitiv \u0219i a cre\u0219te nivelul de dopamin\u0103 din creierul nostru.<\/span><\/p>\n

Psiholog clinician \u2013 psihoterapeut<\/span>
\nEliza \u2013 Geanina\u00a0Cogian<\/span><\/p>\n

Copierea sau reproducerea f\u0103r\u0103 men\u021bionarea sursei este strict interzis\u0103!<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce este dopamina?
\nDopamina este unul din principalii neurotransmi\u021b\u0103tori de la nivelul sistemului nervos care ajut\u0103 la controlarea recompenselor \u0219i a pl\u0103cerii creierului. De asemenea, ajut\u0103 la reglarea r\u0103spunsurilor de mi\u0219care \u0219i emo\u021bionale \u0219i ne permite nu doar s\u0103 observ\u0103m recompensele, ci s\u0103 lu\u0103m atitudine \u0219i s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre ele.
\n READ MORE<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":239,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-238","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-puterea-psihologiei"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/creier-dopamina.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=238"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/238\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":243,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/238\/revisions\/243"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/239"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}