{"id":361,"date":"2018-03-22T22:24:28","date_gmt":"2018-03-22T22:24:28","guid":{"rendered":"http:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/?p=361"},"modified":"2018-03-22T22:24:28","modified_gmt":"2018-03-22T22:24:28","slug":"neuroplasticitatea-si-succesul-terapeutic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/2018\/03\/22\/neuroplasticitatea-si-succesul-terapeutic\/","title":{"rendered":"Neuroplasticitatea \u0219i succesul terapeutic"},"content":{"rendered":"<p>Deoarece, p\u00e2n\u0103 nu demult, nu exista o aparatur\u0103 care s\u0103 ajute la analizarea evolu\u021biei creierului pe tot parcursul vie\u021bii, se credea c\u0103 acesta nu se mai schimb\u0103 din copil\u0103rie, forma final\u0103 fiind undeva \u00een jurul v\u00e2rstei de 21 de ani, c\u00e2nd acesta \u00ee\u0219i definitiveaz\u0103 forma \u0219i volumul.<!--more--><\/p>\n<p>Progresele nesperate din domeniul tehnicii medicale aduc confirm\u0103ri clare c\u0103 nu este adev\u0103rat: creierul \u00ee\u0219i schimb\u0103 forma pe tot parcursul vie\u021bii, proces numit <em>neuroplasticitate<\/em>.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-362\" src=\"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Neuroplasticitatea-si-succesul-terapeutic-225x300.jpg\" alt=\"\" width=\"225\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Neuroplasticitatea-si-succesul-terapeutic-225x300.jpg 225w, https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Neuroplasticitatea-si-succesul-terapeutic.jpg 517w\" sizes=\"auto, (max-width: 225px) 100vw, 225px\" \/> Iat\u0103 cum func\u021bioneaz\u0103 procesul de neuroplasticitate! Creierul este de fapt o multitudine de neuroni, circa 200 de miliarde, interconecta\u021bi prin sute de mii de miliarde de leg\u0103turi neuronale, form\u00e2nd o re\u021bea de alimentare dinamic\u0103, cu \u201edrumuri\u201d, care se lumineaz\u0103 printr-o desc\u0103rcare electric\u0103 atunci c\u00e2nd sim\u021bi ceva, c\u00e2nd g\u00e2nde\u0219ti \u00eentr-un anume mod sau ai un anumit comportament. Faptul c\u0103 noi avem anumite scheme cognitive bine cristalizate care au generat automatismele dup\u0103 care g\u00e2ndim, sim\u021bim \u0219i ac\u021bion\u0103m, face ca unele dintre aceste \u201ec\u0103i\u201d s\u0103 fie mai utilizate dec\u00e2t altele. Acest lucru va \u00eent\u0103ri, va consolida \u201ecalea\u201d respectiv\u0103. Creierului nostru \u00eei place s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 pe \u201ecalea\u201d b\u0103t\u0103torit\u0103, \u00eent\u0103rit\u0103, pentru c\u0103 \u00eei este mai u\u0219or: nu are nimic nou de \u00eenv\u0103\u021bat, ceea ce \u201e\u00eei convine\u201d de minune! Ca s\u0103-\u021bi dai seama c\u00e2t de revoltat este creierul t\u0103u c\u00e2nd e pus la treab\u0103, aminte\u0219te-\u021bi, de exemplu, c\u00e2nd ai fost \u00eentr-o excursie \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103. Creierul bombardat cu stimuli necunoscu\u021bi, limba, semne \u0219i locuri noi, nimic familiar, va intra \u00een alert\u0103 \u0219i asta o vei sim\u021bi \u0219i tu prin emo\u021biile transmise.<\/p>\n<p>Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103m ceva nou? C\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, de exemplu, s\u0103 nu ne mai sim\u021bim vinova\u021bi pentru ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 celor din jur&#8230; va \u00eencepe construc\u021bia unui drum nou, pe care \u00eel vom \u201eb\u0103t\u0103tori\u201d, creierul utiliz\u00e2nd din ce \u00een ce mai mult noua cale. Aceast\u0103 nou\u0103 cale devine \u00een timp automatism \u0219i vechea cale, folosit\u0103 mai rar, \u00ee\u0219i va sl\u0103bi \u00een timp puterea. Acesta este neuroplasticitatea: reconectarea creierului prin formarea de conexiuni noi \u0219i sl\u0103birea celor vechi. Adic\u0103, atunci c\u00e2nd a\u021bi schimbat un comportament cu altul, a\u021bi accesat neuroplasticitatea. Important este s\u0103 nu uita\u021bi c\u0103 repeti\u021bia este mama \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii. Dac\u0103 nu ve\u021bi fi perseverent cu noul comportament \u0219i s\u0103-l repeta\u021bi zilnic, o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, atunci noua conexiune va sl\u0103bi \u0219i se va pierde.<\/p>\n<p>\u00cen copil\u0103rie creierul cre\u0219te rapid. Fiecare neuron, maturiz\u00e2ndu-se, trimite mai multe ramuri, stabilind contacte sinaptice de la neuron la neuron. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 3 ani, num\u0103rul de sinapse e aproximativ jum\u0103tate din cele ale unui adult. Pe parcursul vie\u021bii, conexiunile vechi, nefolosite sunt supuse unui proces de cur\u0103\u021bare sinaptic\u0103. Aceasta elimin\u0103 contactele mai slabe, iar cele puternice sunt p\u0103strate \u0219i \u00eent\u0103rite. Deci, \u00een func\u021bie de experien\u021bele noastre, are loc selec\u021bia acestora, deoarece neuronii trebuie s\u0103-\u0219i \u201ejustifice\u201d prezen\u021ba. Ei nu pot supravie\u021bui f\u0103r\u0103 un scop \u0219i mor, procesul fiind numit apoptoz\u0103. Creierul se adapteaz\u0103 singur, evolueaz\u0103, a\u0219a cum afirma Marvin L. Minsky (Society of the Mind, 1986): \u201ePrincipala activitate a creierului este cea de a se schimba pe sine.\u201d Procesul de evolu\u021bie are loc pe dou\u0103 direc\u021bii: schimbarea structurii neuronului \u0219i cre\u0219terea num\u0103rului de sinapse. \u00cen faza ini\u021bial\u0103, ceea ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103m este stocat \u00een memoria pe termen scurt, iar cu timpul, prin repeti\u021bie, informa\u021bia este mutat\u0103 \u00een memoria pe termen lung, procesul de neuroplasticitate fiind finalizat. Deci, vestea bun\u0103, confirmat\u0103 deja \u0219i \u0219tiin\u021bific, este c\u0103 pe noi ne modeleaz\u0103 creierul prin bagajul programelor sale, doar c\u0103 \u0219i noi, putem modela creierul, spre beneficiul nostru. Aceasta contravine psihologiei sim\u021bului comun care spune c\u0103 oamenii nu se schimb\u0103. Prin exerci\u021biu \u0219i perseveren\u021b\u0103 schimb\u0103rile sunt spectaculoase. Chiar dac\u0103 nu ar fi fost dovezi \u0219tiin\u021bifice clare \u0219i m\u0103surabile, succesul \u00een terapie exist\u0103, oamenii practic \u201en\u0103sc\u00e2ndu-se pentru a doua oar\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><span style=\"font-family: Gabriola; font-size: 24px;\">Psiholog clinician \u2013 psihoterapeut<\/span><br \/>\n<span style=\"font-family: Gabriola; font-size: 24px;\"> Antoanela \u2013 Carmen\u00a0Cogian<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><span style=\"font-family: Gabriola; font-size: 24px;\">Copierea sau reproducerea f\u0103r\u0103 men\u021bionarea sursei este strict interzis\u0103!<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Deoarece, p\u00e2n\u0103 nu demult, nu exista o aparatur\u0103 care s\u0103 ajute la analizarea evolu\u021biei creierului pe tot parcursul vie\u021bii, se credea c\u0103 acesta nu se mai schimb\u0103 din copil\u0103rie, forma final\u0103 fiind undeva \u00een jurul v\u00e2rstei de 21 de ani, c\u00e2nd acesta \u00ee\u0219i definitiveaz\u0103 forma \u0219i volumul.<br \/>\n <a class=\"read-more-link\" href=\"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/2018\/03\/22\/neuroplasticitatea-si-succesul-terapeutic\/\">READ MORE<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":362,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-361","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-dezvoltare-personala"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Neuroplasticitatea-si-succesul-terapeutic.jpg","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/361","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=361"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/361\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":363,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/361\/revisions\/363"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/362"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=361"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=361"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=361"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}