{"id":550,"date":"2020-06-10T14:31:27","date_gmt":"2020-06-10T14:31:27","guid":{"rendered":"http:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/?p=550"},"modified":"2020-06-10T14:31:27","modified_gmt":"2020-06-10T14:31:27","slug":"bolile-mintale-la-animalele-de-companie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/2020\/06\/10\/bolile-mintale-la-animalele-de-companie\/","title":{"rendered":"Bolile mintale la animalele de companie"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ea este Ara, o c\u0103\u021belus\u0103 rasa Cane Corso pe care am adoptat-o, sau mai bine spus am salvat-o. Mama mea este cea care i-a pus acest nume nou \u0219i am sim\u021bit din primul moment c\u0103 i se potrive\u0219te de minune. <\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n

Am ales s\u0103 \u00eei schimb numele pentru a nu-l asocia pe cel vechi cu momentele trecute din via\u021ba ei. Ulterior am c\u0103utat s\u0103 v\u0103d ce \u00eenseamn\u0103 Ara \u0219i am fost pl\u0103cut surprins\u0103 s\u0103 aflu c\u0103 Ara \u00eenseamn\u0103 \u00een limba arab\u0103 \u201ecea care \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 \u00een jurul ei\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Prima dat\u0103 c\u00e2nd am \u00eent\u00e2lnit-o era singur\u0103 \u00een fa\u021ba sc\u0103rii blocului unde locuiam \u0219i parc\u0103 a\u0219tepta s\u0103 \u00eei deschid\u0103 cineva u\u0219a. Nu v\u0103zusem pe nimeni \u0219i am \u00eenceput s\u0103 \u00eei vorbesc \u0219i s\u0103 o m\u00e2ng\u00e2i. Avea ochii foarte tri\u0219ti \u0219i parc\u0103 \u00eenl\u0103crima\u021bi. St\u0103p\u00e2nul a venit dup\u0103 c\u00e2teva minute \u0219i a chemat-o. Ea a avut un moment \u00een care a l\u0103sat capul \u00een jos \u0219i la insisten\u021bele lui a plecat. Dup\u0103 dou\u0103 zile a venit st\u0103p\u00e2nul s\u0103u \u0219i mi-a zis c\u0103 nu se descurc\u0103 cu Ara \u0219i m-a rugat s\u0103 o \u021bin eu o perioad\u0103 poate se mai \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te situa\u021bia ei. Atunci c\u00e2nd am luat-o era foarte speriat\u0103, se ascundea \u00een orice col\u021b al casei pe care \u00eel considera ca fiind un loc sigur pentru ea. Noaptea prefera s\u0103 doarm\u0103 ascuns\u0103 sub pat, chiar dac\u0103 ini\u021bial o puneam s\u0103 stea pe pat l\u00e2ng\u0103 mine. P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de patru luni a trecut prin multe experien\u021be traumatice. Fostul ei st\u0103p\u00e2n nu avea r\u0103bdare cu ea \u0219i nu \u00een\u021belegea c\u0103 este doar un pui. El \u00ee\u0219i dorea s\u0103 execute comenzi pentru care este nevoie de timp ca s\u0103 le \u00eenve\u021be \u0219i \u021bipa la ea mereu \u0219i o mai \u0219i b\u0103tea. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 prima zi de convie\u021buire cu Ara \u0219i de analizare a comportamentelor ei, mi-am dat seama c\u0103 are nevoie de terapie, de empatie, de \u00een\u021belegere \u0219i de a-\u0219i rec\u0103p\u0103ta \u00eencrederea \u00een oameni. Cu o lun\u0103 \u00eenainte de a veni la mine a fost dus\u0103 la veterinar pentru a-i t\u0103ia urechile, \u201eca s\u0103 par\u0103 mai fioroas\u0103\u201d. Medicul veterinar nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103-i ciop\u00e2r\u021beasc\u0103 urechile, s\u0103 i le taie foarte scurt, iar recuperarea a fost de lung\u0103 durat\u0103. Ara avea insomnii, la fiecare mi\u0219care deschidea ochii ca s\u0103 vad\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i drept urmare am decis s\u0103 \u00eei vorbesc pe un ton foarte bl\u00e2nd, s\u0103 \u00eei c\u00e2nt, dar dup\u0103 ce m\u0103 opream se trezea din nou. Nu aveam cum s\u0103 stau mereu l\u00e2ng\u0103 ea \u0219i astfel am decis s\u0103 \u00eei pun muzic\u0103 simfonic\u0103, lucru care a func\u021bionat foarte bine \u0219i astfel reu\u0219ea s\u0103 doarm\u0103 \u0219i \u00een timpul zilei. Una din problemele cele mai dificile era s\u0103 o scot afar\u0103, deoarece avea fobie atunci c\u00e2nd vedea zgarda sau lesa. Astfel am decis s\u0103 iau o alt\u0103 les\u0103 \u0219i am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 joc cu ea, ca s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 lesa nu este un pericol. Dup\u0103 jum\u0103tate de or\u0103 a acceptat s\u0103 \u00eei pun lesa la g\u00e2t, \u00eens\u0103 am continuat s\u0103 m\u0103 joc cu Ara. Nu am vrut s\u0103 asocieze lesa cu cea pe care o avusese \u00eenainte \u0219i cu momentele traumatice pe care le tr\u0103ise. Dup\u0103 ce s-a jucat \u0219i chiar a \u0219i dormit cu lesa la g\u00e2t am decis s\u0103 \u00eencerc s\u0103 o scot afar\u0103. C\u00e2nd am ie\u0219it din scara blocului se uita speriat\u0103 \u00een st\u00e2nga \u0219i \u00een dreapta crez\u00e2nd probabil c\u0103 va ap\u0103rea fostul ei st\u0103p\u00e2n. Progresele au fost f\u0103cute \u00een timp, Ara avea nevoie s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een mine, s\u0103-\u0219i recapete \u00eencrederea \u00een oameni. Uneori o luam \u00een bra\u021be \u0219i o duceam p\u00e2n\u0103 \u00een parcul de l\u00e2ng\u0103 bloc unde \u0219tiam c\u0103 nu sunt oameni ca s\u0103 fie relaxat\u0103. Fostul ei st\u0103p\u00e2n mi-a dat-o ini\u021bial doar pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp, crez\u00e2nd c\u0103 o s\u0103-i fie mai bine, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u0219tia c\u0103 am un bulldog francez foarte sociabil \u0219i bucuros, \u00eens\u0103 eu am promis de a doua zi c\u0103 Ara nu se va mai \u00eentoarce la el niciodat\u0103. \u00a0I-am comunicat fostului st\u0103p\u00e2n faptul c\u0103 Ara va fi mult mai bine dac\u0103 va avea o alt\u0103 familie \u0219i c\u0103 acum este mult mai bine. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Ara a f\u0103cut progrese foarte mari, \u00eens\u0103 oric\u00e2t mi-a\u0219 fi dorit, nu o puteam p\u0103stra. \u00cent\u00e2lnirile Arei cu bulldogul meu DArtagnan au fost foarte scurte, dar benefice pentru ea pentru c\u0103 se jucau foarte frumos \u0219i o ajutau s\u0103 capete \u00eencredere \u00een ea. DArtagnan este un bulldog foarte posesiv \u0219i nu ar fi putut convie\u021bui \u00eempreun\u0103. Astfel am decis s\u0103 o dau spre adop\u021bie, dar nu oricui. Am primit foarte multe mesaje, am analizat profile de Facebook, am pus \u00eentreb\u0103ri \u0219i am acceptat s\u0103 vin\u0103 s\u0103 o vad\u0103 doar c\u00e2teva persoane. Ultima persoan\u0103 care a venit, a fost un b\u0103iat pe nume Daniel. A fost singurul care a reu\u0219it s\u0103 empatizeze cu Ara, singurul care a reu\u0219it s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een les\u0103 afar\u0103, singura persoan\u0103 care a fost marcat\u0103 de traumele prin care ea a trecut. Dup\u0103 mai bine de doi ani de zile, Ara este fericit\u0103 al\u0103turi de noua ei familie.<\/p>\n\n\n\n

La fel ca \u0219i oamenii, animalele pot fi diagnosticate cu tulbur\u0103ri psihice. Da, la fel ca \u0219i noi, animalele pot fi bolnave psihic, li se poate administra medica\u021bie farmacologic\u0103 \u0219i ar putea avea chiar \u0219i un terapeut. Cercetarea \u0219i identificarea bolilor mintale la animale ne ajut\u0103 pe noi oamenii s\u0103 le fim prieteni mai buni, s\u0103 fim empatici \u0219i totodat\u0103 s\u0103 ne \u00een\u021belegem pe noi \u00een\u0219ine.<\/p>\n\n\n\n

Multe persoane cred c\u0103 noi oamenii nu putem \u0219ti ce g\u00e2nde\u0219te un animal, ceea ce este adev\u0103rat de altfel, \u00eens\u0103 avem capacitatea de a intui ceea ce \u00ee\u0219i doresc \u0219i ceea ce simt. La fel ca atunci c\u00e2nd te afli \u00eentr-o rela\u021bie de cuplu de exemplu \u0219i f\u0103r\u0103 ca partenerul s\u0103 \u00ee\u021bi spun\u0103 ceva, \u00ee\u021bi po\u021bi da seama de felul cum se simte, sau o mam\u0103 care \u0219tie de ce anume are nevoie bebelu\u0219ul s\u0103u, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 \u00eei comunice acest lucru prin cuvinte. \u00cenc\u0103 \u00eenainte de secolul XX, cercet\u0103torii reu\u0219eau s\u0103 diagnosticheze discomfortul emo\u021bional la oameni doar prin metoda observa\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Pentru oameni exist\u0103 \u201eManual de Diagnostic \u0219i Clasificare Statistic\u0103 a Tulbur\u0103rilor Mintale\u201d (DSM) sau \u201eClasificarea Tulbur\u0103rilor Mintale \u0219i de Comportament\u201d (ICD), \u00eens\u0103 pentru animale nu avem un atlas al tulbur\u0103rilor mintale recunoscute.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai des \u00eent\u00e2lnite boli mintale la animalele de companie sunt tulbur\u0103rile de fric\u0103 \u0219i anxietate. Frica \u0219i anxietatea sunt ni\u0219te sentimente primare extrem de folositoare pe care le resim\u021bim \u00een situa\u021bii periculoase, iar c\u00e2nd acestea se activeaz\u0103, suntem motiva\u021bi s\u0103 ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de sursa care a cauzat pericolul. Problema apare \u00een momentul \u00een care sim\u021bim sentimentele de fric\u0103 \u0219i anxietate atunci c\u00e2nd nimic din jurul nostru nu este amenin\u021b\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Tulbur\u0103rile obsesiv compulsive sunt adesea manifest\u0103ri ale unui animal s\u0103n\u0103tos care se men\u021bine curat \u0219i \u00eengrijit, \u00eens\u0103 poate fi un diagnostic de boal\u0103 mintal\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i spal\u0103 l\u0103bu\u021bele \u00eentr-un mod exagerat o zi \u00eentreag\u0103. De exemplu, poate p\u0103rea amuzant atunci c\u00e2nd vedem un c\u00e2ine care \u00ee\u0219i urm\u0103re\u0219te propria coad\u0103, \u00eens\u0103 devine o problem\u0103 c\u00e2nd acest comportament se manifest\u0103 pe o perioad\u0103 lung\u0103 de timp din zi, c\u00e2nd refuz\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la o plimbare, refuz\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce sau s\u0103 se joace cu al\u021bi c\u00e2ini sau chiar cu proprii st\u0103p\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

Cu siguran\u021b\u0103 a\u021bi fost la gr\u0103dina zoologic\u0103 \u0219i a\u021bi v\u0103zut animale s\u0103lbatice \u021binute \u00een captivitate. Acolo sunt foarte u\u0219or de observat comportamente stereotipice cum ar fi leg\u0103natul sau mersul. La fel cum animalele au mi\u0219c\u0103ri stereotipice pentru alinarea propriilor suferin\u021be, acela\u0219i lucru poate fi \u00eent\u00e2lnit \u0219i la noi oamenii. Foarte multe animale dezvolt\u0103 tulbur\u0103ri afective, comportamente autodistructive cum ar fi distrugerea de lucruri din jurul lor, jumulirea penelor frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 la papagali asem\u0103n\u0103toare cu tricotilomania la oameni (smulgerea firelor de p\u0103r). C\u00e2inii veterani antrena\u021bi pentru a merge pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00eempreun\u0103 cu solda\u021bii, se \u00eentorc acas\u0103 cu sindrom post-traumatic \u0219i le este foarte greu s\u0103 se integreze \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 o via\u021b\u0103 obi\u0219nuit\u0103. Conform cercet\u0103rilor efectuate de Dr. Hope Ferdowsian, animalele captive, cum ar fi balenele orca \u0219i elefan\u021bii, sufer\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit de sindrom post-traumatic, ca urmare a metodelor dure de antrenament menite s\u0103 le \u201erup\u0103\u201d de obiceiurile lor naturale. Dup\u0103 ce au loc sesiunile de antrenamente \u0219i dresaj, de cele mai multe ori prea dure \u0219i inumane, aceste animale sunt l\u0103sate s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een zone mult mai restr\u00e2nse dec\u00e2t cele obi\u0219nuite. Ele au mult mai pu\u021bini prieteni dec\u00e2t \u00een condi\u021biile naturale \u0219i nu sunt capabile s\u0103 fac\u0103 nici unul dintre lucrurile pe care le-ar putea face \u00een s\u0103lb\u0103ticie. Aceste limite extreme sunt stresante pentru animale. Acest stres \u0219i depresie se manifest\u0103 adesea ca agresiune \u0219i alte obiceiuri proaste. De aceea, balenele orca, denumite \u0219i balenele uciga\u0219e, atac\u0103 oamenii doar \u00een condi\u021bii de captivitate.<\/p>\n\n\n\n

Elefan\u021bii, delfinii \u0219i \u0219obolanii sunt recunoscute ca animale capabile s\u0103 se sinucid\u0103! Elefan\u021bii de exemplu sunt adesea antrena\u021bi folosindu-se metode extrem de dure. Au existat multe relat\u0103ri \u00een care elefan\u021bii p\u0103\u0219eau pe trunchiurile altor elefan\u021bi \u0219i refuzau s\u0103 se mi\u0219te pentru a se sufoca. Din c\u00e2te se \u0219tie p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, animalele care se sinucid se afl\u0103 doar \u00een captivitate. Delfinii de exemplu, refuz\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i s\u0103 socializeze p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care decedeaz\u0103. Animalele sunt foarte inteligente \u0219i au capacitatea de a analiza anumite situa\u021bii din via\u021ba lor, c\u00e2t \u0219i de a da un sens viitorului, de aceea sunt capabile s\u0103 se sinucid\u0103, fiind con\u0219tiente de propria via\u021b\u0103 \u0219i de condi\u021biile insuportabile \u00een care tr\u0103iesc.<\/p>\n\n\n\n

Porcii pot deveni at\u00e2t de stresa\u021bi de mediul \u00een care tr\u0103iesc sau de mediul social precar, \u00eenc\u00e2t sunt cunoscu\u021bi c\u0103 uneori se \u00eenfl\u0103m\u00e2nzesc. Acest comportament ciudat este at\u00e2t de comun \u00eenc\u00e2t a primit numele de \u201eSindromul scroafei slabe\u201d. Acest sindrom este asem\u0103n\u0103tor cu anorexia la oameni \u0219i este adesea observat ca fiind comorbid cu hiperactivitatea.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Caii sunt meni\u021bi s\u0103 fie animale active de turm\u0103. Cei care petrec foarte mult timp singuri \u00een grajd sau \u00een padocuri mici prezint\u0103 adesea comportamente ciudate cauzate de plictiseal\u0103 sau anxietate. Aceste comportamente se manifest\u0103 prin mu\u0219carea lemnului, mi\u0219c\u0103ri stereotipe, lovirea pere\u021bilor \u0219i mu\u0219carea persoanelor care-l \u00eengrijesc. Pentru a ajuta la prevenirea acestor obiceiuri proaste, caii trebuie s\u0103 fac\u0103 mult exerci\u021biu fizic \u0219i s\u0103 socializeze cu al\u021bi cai. Cailor de curse care stau de obicei c\u00e2te 23 de ore pe zi \u00een grajd, li se ofer\u0103 ca \u0219i companie capre sau oi.<\/p>\n\n\n\n

Comportamentele ciudate \u0219i compulsive sunt foarte \u00eent\u00e2lnite la maimu\u021bele de laborator, \u00eenc\u00e2t sunt considerate ca fiind normale. Maimu\u021bele \u0219i primatele din gr\u0103dina zoologic\u0103, manifest\u0103 de asemenea comportamente compulsive. Cercet\u0103ri recente au demonstrat o leg\u0103tur\u0103 puternic\u0103 \u00eentre anxietatea de a tr\u0103i \u00een captivitate \u0219i bolile mintale la cimpanzei. Comportamentele distructive obi\u0219nuite sunt lovirea propriului corp, asem\u0103n\u0103tor cu auto-agresiunea la oameni, balansatul \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi, mi\u0219c\u0103ri stereotipe \u0219i consumarea propriei urine. Primatele, cum ar fi urangutanii, din punct de vedere biologic sunt foarte asem\u0103n\u0103tori cu oamenii, iar deseori sufer\u0103 de acelea\u0219i boli pe care le dezvolt\u0103m \u0219i noi. Printre tulbur\u0103rile mintale la urangutani se afl\u0103 dependen\u021ba. De exemplu, un urangutan pe nume Tori de la o gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103 a primit un pachet de \u021big\u0103ri \u0219i a \u00eenceput s\u0103 imite comportamentul persoanei care-o \u00eengrijea. Ulterior a devenit dependent\u0103 de fumat \u0219i a trebuit s\u0103 fie supus\u0103 reabilit\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un studiu s-a descoperit o corela\u021bie \u00eentre \u0219obolani \u0219i alimenta\u021bia compulsiv\u0103. Atunci c\u00e2nd \u0219obolanilor li s-a administrat m\u00e2ncare la anumite intervale orare, ace\u0219tia m\u00e2ncau mai mult, iar atunci c\u00e2nd aveau m\u00e2ncare la discre\u021bie, au \u00eenceput s\u0103 m\u0103n\u00e2nce mai pu\u021bin.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 at\u00e2t oamenii c\u00e2t \u0219i animalele pot fi diagnostica\u021bi cu tulbur\u0103ri psihice, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 manifest\u0103rile \u0219i simptomele sunt identice, la fel cum exist\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre dou\u0103 persoane care au acela\u0219i diagnostic psihiatric.<\/p>\n\n\n\n

Nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 problemele psihiatrice la animale se dezvolt\u0103 \u00een prezen\u021ba oamenilor. \u00cen foarte multe locuri din \u00eentreaga lume, animalele sunt tratate ca \u0219i o proprietate. Din p\u0103cate, exist\u0103 foarte pu\u021bine legi care le protejeaz\u0103 \u00eempotriva abuzurilor, iar uneori aceste legi nici nu sunt luate \u00een considerare. Fiecare dintre noi avem posibilitatea de a empatiza \u0219i de a diminua sau elimina problemele mintale la propriile animale de companie.<\/p>\n\n\n\n

Psiholog clinician – psihoterapeut<\/p>\n\n\n\n

Eliza Geanina Cogian<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\nEa este Ara, o c\u0103\u021belus\u0103 rasa Cane Corso pe care am adoptat-o, sau mai bine spus am salvat-o. Mama mea este cea care i-a pus acest nume nou \u0219i am sim\u021bit din primul moment c\u0103 i se potrive\u0219te de minune. <\/p>\n

READ MORE<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":551,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[3],"tags":[43,34,38,35,46,42,32,37,22,39,47,41,40,45,36,44],"class_list":["post-550","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-puterea-psihologiei","tag-alimentatie-compulsiva","tag-animale-de-companie","tag-anxietate","tag-boli-mintale","tag-captivitate","tag-dependenta","tag-depresie","tag-diagnostic-psihiatric","tag-eliza-geanina-cogian","tag-empatie","tag-frica","tag-gradina-zoologica","tag-inuman","tag-suicid","tag-tulburare-obsesiv-compulsiva","tag-tulburari-psihice"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/Eliza-Cogian-Ara.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/550","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=550"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/550\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":559,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/550\/revisions\/559"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/551"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=550"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=550"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=550"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}