![\"\"](\"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/120325728_1025075681261227_7555178075064924423_n-768x1024.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\nTeoria \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii sociale<\/strong> dezvoltat\u0103 de c\u0103tre Albert Bandura a subliniat importan\u021ba recompenselor \u0219i a pedepsei. Aceast\u0103 teorie a identificat faptul c\u0103 copiii pot \u00eenv\u0103\u021ba comportamente noi \u00eentr-unul sau dou\u0103 moduri \u0219i anume: prin experien\u021b\u0103 direct\u0103 prin \u00eencercare \u0219i eroare sau prin observarea \u0219i imitarea celor din jurul lor. A. Bandura a declarat c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea prin observa\u021bie este mai eficient\u0103 dec\u00e2t \u00eencercarea de a descoperi totul pe cont propriu. Copiii pot \u00eenv\u0103\u021ba de la alte persoane din mediul lor inclusiv p\u0103rin\u021bi, fra\u021bi, colegi \u0219i profesori, de asemena \u0219i de la persoane \u0219i personaje ap\u0103rute \u00een mass-media. Potrivit teoriei lui Bandura, \u00een cazul \u00een care un copil a urm\u0103rit o persoan\u0103 la televizor care p\u0103rea foarte atractiv\u0103 \u0219i care a primit recompense pentru a ac\u021biona agresiv, atunci acesta ar fi mai predispus s\u0103 imite comportamentul acelui personaj. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 copilul a v\u0103zut un personaj care a primit pedeaps\u0103 pentru comportamentul s\u0103u agresiv, atunci acesta s-ar putea ab\u021bine s\u0103 ac\u021bioneze agresiv \u00een via\u021ba real\u0103.<\/p>\n\n\n\n De secole televiziunea este acuzat\u0103 de faptul c\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi copii devin agresivi ulterior \u00een via\u021b\u0103 din cauza con\u021binutului vizionat. Studiile arat\u0103 c\u0103 mass-media, \u00een special televiziunea, au un impact deosebit asupra copiilor \u0219i adolescen\u021bilor. Televiziunea afecteaz\u0103 multe aspecte ale vie\u021bii umane cum ar fi s\u0103n\u0103tatea, comportamentul \u0219i o problem\u0103 de interes \u00een mod deosebit este vioelen\u021ba. Copiii \u00eenva\u021b\u0103 de la televizor despre ce roluri ar trebui s\u0103 urmeze \u00een societate \u0219i cum s\u0103 ac\u021bioneze fa\u021b\u0103 de alte fiin\u021be umane. Aceste lec\u021bii pot fi at\u00e2t pozitive c\u00e2t \u0219i negative, \u00een func\u021bie de modelele prezentate \u00een programele vizionate. Violen\u021ba prezent\u0103 \u00een televiziune este responsabil\u0103 de cre\u0219terea violen\u021bei \u00een copil\u0103rie. Programele pentru copii \u0219i adolescen\u021bi au fost documentate ca fiind cele mai violente programe de televiziune.<\/p>\n\n\n\n Psiholog clinician – psihoterapeut<\/p>\n\n\n\n Eliza Geanina Cogian<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \nAS. este o adolescent\u0103 de 16 ani care vine la terapie la recomandarea medicului psihiatru \u00een urma unei tentative de suicid. A venit cu un diagnostic de tulburare anxios – depresiv\u0103 cu elemente atipice, mai exact, cu pu\u021bin\u0103 anxietate \u0219i depresie, dar nu cu suficiente elemente pentru un diagnostic de depresie \u0219i anxietate. Acele <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":570,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7],"tags":[],"class_list":["post-569","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-parinti-si-copii"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/120325728_1025075681261227_7555178075064924423_n.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/569","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=569"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/569\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":573,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/569\/revisions\/573"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/570"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=569"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=569"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=569"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Ce este de fapt MANGA \u0219i ANIME?<\/strong><\/p>\n\n\n\n
MANGA este cuv\u00e2ntul japonez care se folose\u0219te pentru benzile desenate de origine japonez\u0103. \u00cen Europa, benzile desenate sunt considerate ca fiind pentru copii, \u00eens\u0103 MANGA se adreseaz\u0103 unor varia\u021bii de v\u00e2rst\u0103 mai largi ajung\u00e2nd s\u0103 fie citite at\u00e2t de copii \u0219i adolescen\u021bi c\u00e2t \u0219i de adul\u021bi. ANIME este un stil de desene animate create \u00een Japonia care au la baz\u0103 benzile desenate MANGA sau alte subiecte noi. Personajele au adesea puteri \u0219i abilit\u0103\u021bi paranormale, fiind prezente \u0219i creaturi mistice, mutan\u021bi cu puteri telepatice, haine cu puteri extraterestre, demoni, mon\u0219tri sau spirite demonice.<\/p>\n\n\n\n
Datorit\u0103 acoperirii unui sector mai mare de pia\u021b\u0103, seriile MANGA sau ANIME au ajuns s\u0103 dezvolte un num\u0103r mare de subiecte \u0219i teme, cele mai des \u00eent\u00e2lnite fiind: ac\u021biune, aventur\u0103, iubire, sport \u0219i jocuri, drame istorice, horror, science – fiction \u0219i fantezie, mister, comedie, sexualitate, cu con\u021binut erotic sau pornografic, iubire \u00eentre persoane de acela\u0219i sex \u0219i uneori cu con\u021binut pornografic, crime, comportamente auto-agresive, suicid.
<\/p>\n\n\n\n
Televiziunea \u0219i mass-media
<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Pe baza Studiului Na\u021bional privind Violen\u021ba \u00een Televiziune (NTVS ), violen\u021ba poate fi \u00een general definit\u0103 ca orice ac\u021biune inten\u021bionat\u0103 sau accidental\u0103 care provoac\u0103 un prejudiciu fizic sau psihic (ca \u00een cazul abuzului verbal ) pentru sine, pentru o alt\u0103 persoan\u0103, pentru un animal sau un obiect ne\u00eensufle\u021bit.<\/p>\n\n\n\n
Desenele animate sub form\u0103 de art\u0103 au un poten\u021bial extrem de mare ca \u0219i impact artistic, estetic, moral \u0219i emo\u021bional asupra unific\u0103rii mai multor arte, fiind un proces complex de influen\u021bare a personalit\u0103\u021bii copilului, av\u00e2nd un efect deosebit asupra imagina\u021biei sale. Filmele animate introduc copilul sau adolescentul \u00eentr-o stare emo\u021bional\u0103 special\u0103 oferindu-i posibilitatea de a interac\u021biona emo\u021bional sau de a se identifica cu personajele prezente \u00een anima\u021bie. Informa\u021biile media con\u021binute de desenele animate \u0219i vizionarea acestora necontrolat\u0103 de c\u0103tre adul\u021bi, afecteaz\u0103 \u00een mod negativ s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 a copiilor moderni. Studiile de psihologie indic\u0103 faptul c\u0103 orice obiect semnificativ din punct de vedere emo\u021bional nu poate fi neutru pentru psihicul copilului sau al adolescentului; fie \u00eel distruge, fie \u00eei este benefic. Conform recomand\u0103rilor Organiza\u021biei Mondiale de S\u0103n\u0103tate, timpul total pentru vizionarea programelor de televiziune de c\u0103tre copiii sub 7 ani nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 7 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, durata optim\u0103 fiind de maxim jum\u0103tate de or\u0103 pe zi.<\/p>\n\n\n\n
Efectele psihologice ale ANIME sau MANGA<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Anima\u021bia japonez\u0103 ANIME sau benzile desenate MANGA, provoac\u0103 copiilor \u0219i adolescen\u021bilor confuzie \u00eentre fantezie \u0219i realitate. Unii dintre ei cred \u00eentr-adev\u0103r c\u0103 este bine s\u0103 foloseasc\u0103 violen\u021ba fizic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei de v\u00e2rsta lor, deoarece eroul lor, a fost ar\u0103tat ca un personaj bun. Nou\u0103, ca \u0219i adul\u021bi, cu o inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 dezvoltat\u0103 (a\u0219a cum ar trebui s\u0103 fie ), de foarte multe ori ne este greu s\u0103 discernem \u00eentre ce este bun sau r\u0103u, \u00eentre ceea ce este corect sau incorect, \u00eentre ceea ce este moral sau imoral. Atunci cum putem avea \u201epreten\u021bia” ca un copil sau adolescent a c\u0103rui inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 este \u00een faz\u0103 ini\u021bial\u0103, s\u0103 aib\u0103 capacitatea de a discerne binele de r\u0103u? Oare nu nou\u0103, ca \u0219i adul\u021bi, ne revine aceast\u0103 sarcin\u0103, s\u0103 fim vigilen\u021bi \u0219i s\u0103 corect\u0103m din timp aceste derapaje? Permi\u021b\u00e2nd \u0219i \u00eencuraj\u00e2nd copiii \u0219i adolescen\u021bilor s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 ANIME violente, de fapt \u00eei \u00eenv\u0103\u021b\u0103m c\u0103 violen\u021ba este amuzant\u0103 \u0219i acceptabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Numeroase studii psihologice, pedagogice \u0219i sociologice arat\u0103 c\u0103 numero\u0219i copii dezvolt\u0103 un fel de \u201eimunitate” la percep\u021bia violen\u021bei, \u00eencep s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 ceea ce au v\u0103zut \u00een via\u021ba de zi cu zi. Mai recent \u00een mass-media au ap\u0103rut articole care avertizeaz\u0103 despre pericolele prezentate \u00een MANGA sau ANIME. At\u00e2t \u00een benzile desenate c\u00e2t \u0219i \u00een anima\u021biile japoneze, toate sentimentele precum prietenia, ura, r\u0103zbunarea, dragostea, violen\u021ba, sunt exprimate \u00eentr-o form\u0103 emo\u021bional\u0103 extrem\u0103. Se cunoa\u0219te deja c\u0103 adul\u021bii care sunt dependen\u021bi de ANIME \u0219i MANGA \u00ee\u0219i pierd sim\u021bul realit\u0103\u021bii, dar oare ce s\u0103 mai spunem despre copii sau adolescen\u021bi? Ace\u0219tia au o sensibilitate ridicat\u0103 la mass-media audio-vizual\u0103, le lipse\u0219te experien\u021ba de via\u021b\u0103 \u0219i atitudinea critic\u0103 fa\u021b\u0103 de realitate ajung\u00e2nd s\u0103 asimileze cu fermitate comportamentele observate pe ecran sau cele descrise \u00een benzile desenate.<\/p>\n\n\n\n
Din p\u0103cate, ANIME distruge sistemul de valori chiar \u0219i al unui adult, iar copii pre\u0219colari sau adolescen\u021bii pur \u0219i simplu nu au \u0219ansa de a-\u0219i crea unul pozitiv. Exist\u0103 mai multe tipuri de personalitate ale personajelor \u0219i anume: obsesiv, posesiv, invidios, sadic, manipulativ, psihopat. Exist\u0103 multe personaje care sunt \u201enegative \u0219i pozitive” totodat\u0103. Ele sunt portretizate ca fiind dr\u0103gu\u021be, simpatice \u0219i \u00eenzestrate cu diferite pasiuni \u0219i comit acte negative percepute de copii sau adolescen\u021bi ca fiind normale. Dac\u0103 membrii familiei sau profesorii nu reac\u021bioneaz\u0103 c\u00e2nd observ\u0103 astfel de incongruen\u021be, aceste personaje vor fi luate drept model.<\/p>\n\n\n\n
De obicei persoanele dependente de MANGA \u0219i ANIME prezint\u0103 cel pu\u021bin una dintre tr\u0103s\u0103turile patologice tipice unor patologii psihiatrice cum ar fi: tulburare obsesiv compulsiv\u0103, depresie, fobie social\u0103, agorafobie, atacuri de panic\u0103, tulburare de stres post-traumatic.<\/p>\n\n\n\n
La finanul c\u0103r\u021bii MANGA intitulat\u0103\u00a0\u201eAsasinarea din sala de clas\u0103”<\/strong>\u00a0<\/em>scris\u0103 de Yusei Matsui, autorul men\u021bioneaz\u0103 urm\u0103torul citat:\u00a0\u201eMoartea este un cuv\u00e2nt fascinant. Este folosit deseori, dar rareori pus \u00een practic\u0103. Astfel, am decis s\u0103 creez o poveste centrat\u0103 pe acest cuv\u00e2nt unic. Dac\u0103 \u00ee\u021bi place, m\u0103 po\u021bi ucide acum \u0219i voi fi fericit.”<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n