{"id":647,"date":"2024-01-13T10:13:57","date_gmt":"2024-01-13T10:13:57","guid":{"rendered":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/?p=647"},"modified":"2024-01-13T10:13:59","modified_gmt":"2024-01-13T10:13:59","slug":"schizofrenia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/2024\/01\/13\/schizofrenia\/","title":{"rendered":"Schizofrenia"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Nu ai cum s\u0103 \u0219tii cu adev\u0103rat care este impactul schizofreniei asupra unei persoane diagnosticate cu aceast\u0103 boal\u0103 c\u00e2t \u0219i asupra apar\u021bin\u0103torilor \u0219i familiei implicate \u00een rela\u021bie cu ea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu treci \u00een mod direct sau tangen\u021bial printr-o situa\u021bie asem\u0103n\u0103toare. Aproximativ\u00a01% din popula\u021bia lumii este diagnosticat\u0103 cu schizofrenie<\/strong>, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un indicator extrem de important pentru implicarea cercet\u0103torilor pe aceast\u0103 ni\u0219\u0103.<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia este o boal\u0103 psihic\u0103 ce se caracterizeaz\u0103 printr-o simptomatologie variat\u0103 \u00een care predomin\u0103 fenomene de disocia\u021bie psihic\u0103. Cuv\u00e2ntul schizofrenie provine din limba greac\u0103, unde schizein \u00eenseamn\u0103 a desp\u0103r\u021bi \u0219i fren \u00eenseamn\u0103 minte, spirit. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul introducerii termenului de schizofrenie \u00een clinic\u0103, psihiatrii au afirmat frecvent faptul c\u0103 psihoza apare dup\u0103 o psihotraum\u0103, de exemplu e\u0219ecul la un examen, o dezam\u0103gire \u00een via\u021ba de cuplu, nereu\u0219ita unor planuri de viitor etc.<\/p>\n\n\n\n

          Conform ICD-11 (Clasificarea interna\u021bional\u0103 a bolilor – 11 )<\/strong> tulbur\u0103rile schizofrenice sunt caracterizate prin simptome psihotice care apar concomitent cu simptome de dispozi\u021bie sau de polaritate. Tulburarea schizoafectiv\u0103 are toate caracteristicile necesare pentru schizofrenie sau diagnosticarea \u00een termen de c\u00e2teva zile de la schimbarea st\u0103rii de spirit. Simptomele psihotice \u0219i de dispozi\u021bie trebuie s\u0103 fie prezente timp de cel pu\u021bin 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, iar simptomele nu sunt mai bine definite de o alt\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

          \u00cen schizofrenie, halucina\u021biile sunt prezente \u00een toate stadiile bolii. <\/strong>Cele mai \u00eent\u00e2lnite sunt halucina\u021biile auditive, voci care se adreseaz\u0103 \u00een mod direct pacientului, converseaz\u0103 cu el, comenteaz\u0103 ac\u021biunile lui \u0219i c\u00e2teodat\u0103 \u00eei spun ce trebuie s\u0103 fac\u0103. La fel de des \u00eent\u00e2lnite sunt \u0219i pseudo-halucina\u021biile, manifestate cel mai frecvent sub forma auzirii propriilor g\u00e2nduri, denumit\u0103 \u0219i sonorizarea g\u00e2ndirii.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Printre factorii posibili care duc la declan\u0219area schizofreniei se afl\u0103 traumele la na\u0219tere, infec\u021bia viral\u0103 \u00een timpul sarcinii, probleme ale aportului sanguin intrauterin, factori nutri\u021bionali, accidente de dezvoltare \u0219i unele traume din copil\u0103rie <\/strong>(Kety, 1996; Olin & Mednik, 1996 ). Cercet\u0103rile mai recente arat\u0103 faptul c\u0103 traumatismele cranio-cerebrale \u00een copil\u0103rie (Abdelmalik et al., 2003 ) ar putea s\u0103 creasc\u0103 riscul pentru dezvoltarea schizofreniei (Gabbard, 2007 ). C\u00e2nd diagnosticul de schizofrenie este pus imediat dup\u0103 o boal\u0103 somatic\u0103 sau dup\u0103 na\u0219tere, asocierea pare de cele mai multe ori datorat\u0103 factorilor stresan\u021bi psihologici generali \u0219i fiziologici, dec\u00e2t unui agent cauzal mai specific (Glender, 1994 ).<\/p>\n\n\n\n

          Una dintre modalit\u0103\u0163ile de a \u00eemp\u0103r\u0163i simptomele schizofreniei este \u00een grupuri de simptome opuse, pozitive \u0219i negative. Simptomele pozitive sunt distorsiuni sau exager\u0103ri ale func\u0163iilor normale, iar simptomele negative sunt diminu\u0103ri ale func\u0163iilor normale. Simptomele negative sunt caracterizate ca fiind st\u0103ri stabile deficitare care formeaz\u0103 baza peste care se suprapun simptomele acute, psihotice \u0219i dezorganizate, ale schizofreniei. Severitatea simptomatologiei negative este un prognostic pentru func\u0163ionarea social\u0103, ocupa\u0163ional\u0103 \u0219i a unei calit\u0103\u0163i precare a vie\u0163ii. Cel mai bun predictor al simptomatologiei negative accentuate este debutul tulbur\u0103rii \u00eenainte de v\u00e2rsta de 25 de ani, iar majoritatea simptomelor tind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 stabile sau chiar s\u0103 se intensifice pe parcursul vie\u0163ii, \u00een timp ce simptomele pozitive tind s\u0103 se reduc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

          Pacien\u0163ii diagnostica\u0163i cu schizofrenie prezint\u0103 o capacitate redus\u0103 de selectare a informa\u0163iilor relevante \u0219i o deteriorare a abilit\u0103\u0163ii de concentrare a aten\u0163iei, fiind distra\u0219i cu u\u0219urin\u0163\u0103 de stimuli interni sau externi. Totodat\u0103, ei se afl\u0103 \u00een dificultate atunci c\u00e2nd este nevoie s\u0103 genereze \u0219i s\u0103 implementeze o strategie comportamental\u0103 sau s\u0103 rezolve probleme ale c\u0103ror solu\u0163ii nu sunt evidente.<\/p>\n\n\n\n

          Formele clinice de schizofrenie<\/strong> se caracterizeaz\u0103 \u00een func\u021bie de simptomele predominante manifestate de pacien\u021bii diagnostica\u021bi cu schizofrenie.<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia dezorganizat\u0103 sau hebefrenic\u0103<\/strong> se caracterizeaz\u0103 printr-o dezorganizare ideativ\u0103 (pacientul trece brusc de la o idee la alta f\u0103r\u0103 a se \u00een\u0163elege ceea ce vrea s\u0103 spun\u0103 ) \u0219i comportamental\u0103 masiv\u0103 (persoana este \u00eentr-o continu\u0103 deplasare, \u00een mi\u0219care ). Pacientul pare bine dispus, amuzat, deta\u0219at, se afl\u0103 \u00eentr-o dispozi\u0163ie acontextual\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te comunicarea, pacientul folose\u0219te cuvinte noi, neologisme active (care apar\u0163in limbii materne ) sau neologisme pasive (cuvinte pe care le-a auzit, al c\u0103ror con\u0163inut nu le cunoa\u0219te ).<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia catatonic\u0103<\/strong> se caracterizeaz\u0103 prin tulbur\u0103ri psihomotorii, prezint\u0103 flexibilitate ceroas\u0103, adic\u0103 este ca o statuie de cear\u0103, prezint\u0103 mutism, iar c\u00e2nd este plasat \u00eentr-o anumit\u0103 pozi\u0163ie, va r\u0103m\u00e2ne a\u0219a o perioad\u0103 lung\u0103 de timp. Poate ap\u0103rea o sugestibilitate crescut\u0103, pacientul supun\u00e2ndu-se automat ordinelor terapeutului. Este prezent\u0103 ecolalia, o repetare lipsit\u0103 de sens a cuvintelor \u0219i a frazelor, ca „de papagal”, ecopraxia, o repetare a gesturilor interlocutorului \u0219i ecomimia, care presupune imitarea expresiei mimice a interlocutorului.<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia paranoid\u0103 <\/strong>se caracterizeaz\u0103 prin idei delirante de persecu\u0163ie sau de grandoare. Apar \u00een mod frecvent iluzii \u0219i halucina\u0163ii, cel mai adesea auditive, legate de con\u0163inutul temei delirante. Tr\u0103s\u0103turile asociate ideilor delirante \u0219i halucina\u0163iilor sunt anxietatea, furia, combativitatea sau retragerea social\u0103, ambivalen\u0163a sau inversiunea afectiv\u0103. Func\u0163ionalitatea ocupa\u0163ional\u0103 \u0219i capacitatea de a tr\u0103i independent sunt superioare celor ale pacien\u0163ilor cu alte tipuri de schizofrenie.<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia rezidual\u0103<\/strong> presupune existen\u0163a \u00een trecut a minim unui episod acut de schizofrenie, dar tabloul clinic prezent nu eviden\u021biaz\u0103 simptome psihotice pozitive precum idei delirante, halucina\u0163ii, dezorganizarea vorbirii. Apare o retragere social\u0103 marcat\u0103, aplatizarea afectului, idei excentrice sau bizarerii de comportament, abulie (o lips\u0103 de energie \u0219i de interese ). Halucina\u0163iile \u0219i ideile delirante, atunci c\u00e2nd apar, sunt pu\u0163in frecvente \u0219i vagi.<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia simpl\u0103<\/strong> se distinge printr-o gam\u0103 larg\u0103 de simptome negative precum: o sc\u0103dere a capacit\u0103\u0163ii de rezonan\u0163\u0103 afectiv\u0103, o sc\u0103dere p\u00e2n\u0103 la anulare a func\u0163ionalit\u0103\u0163ii profesionale \u0219i sociale, o anumit\u0103 deta\u0219are, \u00eensingurare, izolare, comportament autist. Schizofrenia nediferen\u0163iat\u0103 este o categorie care cuprinde pacien\u0163ii ce nu pot fi plasa\u0163i \u00een nici una din categoriile precedente, sau care \u00eentrunesc criterii de diagnostic pentru mai mult dec\u00e2t o singur\u0103 form\u0103 clinic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia ipohondriac\u0103<\/strong> se caracterizeaz\u0103 prin existen\u0163a unui delir ipohondriac \u0219i o stare de anxietate din partea pacientului. Schizofrenia tardiv\u0103 apare dup\u0103 40-45 de ani, contestat\u0103 de unii speciali\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

          Schizofrenia grefat\u0103 <\/strong>se dezvolt\u0103 pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de hebefrenie grefat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

          Oamenii diagnostica\u021bi cu schizofrenie spun \u0219i fac lucruri pe care celorlal\u021bi oameni (chiar \u0219i cei diagnostica\u021bi cu schizofrenie ) li se pare dificil de \u00een\u021beles. Este important s\u0103 se fac\u0103 un diagnostic diferen\u021bial<\/strong>, astfel se pot elimina alte boli cu simptome similare. Acestea sunt c\u00e2teva situa\u021bii care seam\u0103n\u0103 cu schizofrenia:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Abuzul de substan\u021be<\/strong> – utilizarea prelungit\u0103 de amfetamine, metamfetamine, cocain\u0103, LSD, pot produce halucina\u021bii sau iluzii. Persoanele care se opresc din utilizarea acestor droguri, chiar dac\u0103 nu este cert, \u00ee\u0219i pot reveni din a avea aceste simptome. Exist\u0103 mai multe \u0219anse ca abuzul de substan\u021be, comparativ cu schizofrenia, sa produc\u0103 halucina\u021bii vizuale.<\/p>\n\n\n\n

          Leziuni ale creierului<\/strong> – leziuni sau tumori \u00een partea temporal\u0103 sau cortexul prefrontal produc deseori unele simptome din schizofrenie.<\/p>\n\n\n\n

          Deficit de auz nedetectat<\/strong> – uneori persoanele care \u00eencep s\u0103 aib\u0103 probleme de auz, cred c\u0103 ceilal\u021bi \u0219optesc \u0219i se \u00eengrijoreaz\u0103 \u201e\u0218optesc ceva despre mine!” \u0219i din acest motiv se pot dezvolta iluziile de persecu\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 Pasiunea mea pentru patologia psihologic\u0103 \u0219i psihiatric\u0103 m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 implic \u00een a g\u0103si solu\u021bii eficiente at\u00e2t pentru persoanele de specialitate c\u00e2t \u0219i pentru persoanele diagnosticate cu schizofrenie \u0219i apar\u021bin\u0103torii acestora, concretiz\u00e2ndu-se astfel \u00een cartea \u201eTr\u0103ind cu schizofrenia”.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Psiholog clinician – psihoterapeut,<\/p>\n\n\n\n

Eliza Cogian<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\nNu ai cum s\u0103 \u0219tii cu adev\u0103rat care este impactul schizofreniei asupra unei persoane diagnosticate cu aceast\u0103 boal\u0103 c\u00e2t \u0219i asupra apar\u021bin\u0103torilor \u0219i familiei implicate \u00een rela\u021bie cu ea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu treci \u00een mod direct sau tangen\u021bial printr-o situa\u021bie asem\u0103n\u0103toare. Aproximativ\u00a01% din popula\u021bia lumii este diagnosticat\u0103 cu schizofrenie, ceea <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":648,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[71,73,68,72,22,69,16,74,14,15,66,70,67,44],"class_list":["post-647","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-dezvoltare-personala","tag-abuz-de-substante","tag-alcool","tag-boala-psihica","tag-droguri","tag-eliza-geanina-cogian","tag-halucinatii","tag-iasi","tag-psihiatrie","tag-psiholog-iasi","tag-psihoterapeut-iasi","tag-schizofrenie","tag-simptome-schizofrenie","tag-traind-cu-schizofrenia","tag-tulburari-psihice"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/Schizofrenie.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/647","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=647"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/647\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":650,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/647\/revisions\/650"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/648"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologterapeutiasi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}